Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

L.S. / 05-Aug-2009

TEMPLUL “UNIREA SFÂNTĂ” - Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti din România

Este unul din puţinele edificii religioase ale cultului mozaic care n-au dispărut în perioada marilor demolări din anii 1980, rămânând acum flancat de blocuri şi construcţii învecinate, în spatele noilor Hale Unirii.

Datează din prima jumătate a  sec. XIX, când era cunoscut ca “Sinagoga Mare a Croitorilor”.

Iniţial, casa de rugăciuni a fost organizată în str. Gabroveni, apoi în str. Şelari, de unde, pe la 1850 se mută cu chirie în Intrarea Mămulari. Cu sprijinul rabinului Aizic Taubes este ridicată Sinagoga Mare a Croitorilor, în 1852, denumită din 1910 “Unirea Sfântă” (Ahdut Kodeş). Era o clădire parter, cu patru ferestre la stradă. În anul 1875 se dărâmă parţial pentru crearea unei noi galerii.

Din 1896 începe o lungă acţiune pentru reclădire. Sumele sunt adunate din cotizaţii şi donaţii. Proiectul este întocmit de arhitecţii: H.B. Iancovici şi Iulius Grünfeld. În 1910 se dărâmă vechea sinagogă şi este începută noua construcţie. În 1920 se construieşte o noă aripă, care va cuprinde un amvon şi locuinţele personalului (azi arhiva Centrului pentru studiul istoriei evreilor din România de pe lângă F.C.E.R.). În 1935, se celebrează inaugurarea noului altar şi a sălii de festivităţi. 

Clădirea este devastată de legionari în ianuarie 1941 şi restaurată în 1945.

Din  1978 adăposteşte Muzeul de Istorie a Evreilor din România « Şef Rabin dr. Mozes Rosen».

Construcţia de dimensiuni relativ mari (14,20 x 21 m) se desfăşoară pe trei niveluri. Stilul este eclectic: cu elemente de arhitectură maură şi romanică ce se îmbină cu arhitectura de tip bizantin din Ţara Românească. Faţadele sunt tratate cu alternanţe de rânduri de cărămidă (imitaţie) şi zone tencuite. Faţada principală are o zonă centrală -terminată cu pinion având în vârf Tablele Legii, încadrată de două turnuri care adăpostesc scările de acces la galeriile destinate femeilor şi intrările laterale. Portalul de intrare central cu fronton triunghiular este înscris sub un arc trilobat. Deasupra intrării se află o rozasă cu Maghen David. Cornişa cu motive florale, continuă pe faţadele laterale.

Sala mare de adunare -azi muzeu- este împărţită în trei nave prin două rânduri de coloane ornamentate discret, care susţin galeriile etajate pe două nivele. Partea centrală, mai înaltă, este acoperită cu o boltă semicilindrică. Chivotul şi Bima sunt aşezate în axul marii nişe desfăşurată pe înălţimea părţii centrale. Arcul în plincintru al nişei Chivotului, cu Tablele Legii la cheie, este dublat de un arc trilobat.

N.I.G.

Extras din : Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea: Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti –Vol.2, Ed. Universalia 2005

circuscat / 23-Oct-2008

Locatia este vis-a-vis in spatele blocului.